Guerrilla gardening sau grădinăritul de gherilă constă în cultivarea plantelor sau florilor pe terenuri pe care nu ai dreptul legal de a le cultiva: proprietăți private, locuri publice și zone abandonate, care nu sunt îngrijite. Și este o formă pașnică de activism climatic, care câștigă din ce în ce mai mult teren. În loc să ieși în stradă și să protestezi împotriva tăierii copacilor sau crizei climatice generate de marile corporații, poți arunca o bombă de semințe de flori într-un scuar din orașul tău.
Cum contribuie această mână de ajutor dată mediului la protecția acestuia și cum a luat naștere această mișcare comunitară care protestează împotriva status quo-ului, afli din articolul de mai jos!
Istoria grădinăritului de gherilă
Termenul de guerrilla gardening a fost creat de artista Liz Christy, care trăia în New York-ul anilor ’70. La acea vreme, cartierele metropolei americane erau în declin, clasele de mijloc se mutaseră în suburbii (în case înconjurate de gazon, simbolul „visului american”), iar spațiile publice arătau jalnic, în lipsa invețiilor publice. Când a observat niște roșii care creșteau din gunoi, Christy a văzut potențialul natural și a început să împrăștie semințe de floarea-soarelui în spațiile verzi din New York, să pună jardiniere în ferestrele caselor abandonate și să planteze pomișori în ochiurile de trotuar nefolosite.
Efortul ei a culminat cu înființarea unei grădini comunitare, pe un lot vacant din Manhattan. Acțiunea ilegală a devenit Green Guerrillas, o organizație care a ajutat oamenii să revendice terenurile urbane (și care acum e un non-profit vital în comunitate). „Era o formă de nesupunere civilă. Practic, spuneam guvernului: «Dacă voi nu faceți nimic, facem noi»”, povestește Amos Taylor (unul dintre fondatorii Green Guerillas), pe greenguerillas.org. Inițiativa a determinat apariția altor inițiative de înverzire similare, iar astăzi orașul are peste 600 de grădini comunitare!
Află mai multe despre grădinarii radicali ai New York-ului, din clipul de mai jos (de la minutul 05:49, se vorbește despre Liz Christy).
De ce e important grădinăritul de gherilă
Scopul grădinăritului de gherilă este creșterea calității vieții în cartiere, cultivarea de legume în comunitățile sărace și protestul împotriva praticilor autorităților locale. Și vine la pachet îmbunătățirea biodiversității, menținerea unor temperaturi scăzute pe străzile sufocate de mașini și betoane și un management mai bun al apei (mai ales în perioadele de secetă).
În plus, pe lângă beneficiile pentru mediu, guerrilla gardening ne ajută pe noi și comunitățile din care facem parte: studiiile arată că spațiile verzi îmbunătățesc sănătatea psihică, cresc durata de viață și chiar scad nivelul criminalității. Iar persoanele care se simt deconectate de orașele în care locuiesc (și care visează la spațiile verzi de la țară) simt că spațiul urban le aparține și lor – practic, grădinăritul de gherilă redă orașele oamenilor. La fel cum o fac grădinile comunitare (ca Grădinescu sau Urban Cultor), agricultura peri-urbană (în jurul orașelor) sau practici ca acoperișurile verzi și sistemele hidroponice.
Cum poți face și tu guerrilla gardening
Dacă tot ce ai citit până acum sună bine, poți face și tu grădinărit de gherilă aruncând bombe cu semințe în spațiile verzi neamenajate. Le poți face ușor, amestecând o cană de semințe cu 5 căni de compost, 2-3 căni de argilă și suficientă apă pentru a obține un aluat, din care poți face bile. Lasă-le la uscat, la soare. Poți folosi semințe de trifoi roșu (Trifolium pratense), cimbru sălbatic (Thymus polytrichus), piciorul cocoșului (Ranunculus bulbosus), mușețel (Chamaemelum nobile) și sânziene (Galium verum), care sunt rezistente și atrag albinele și fluturii. Fă bombe cu semințe alături de copilul tău și aruncați-le apoi prin oraș, urmărându-le creșterea, pentru a vă distra împreună și a-l învăța ce importante sunt spațiile verzi!
