Anul acesta, cercetătorii au reușit să răspundă la întrebarea din titlu (una dintre întrebările fundamentale din ecologie) și asta s-a dovedit a fi o provocare globală. Concluziile lor au avut drept rezultat primul studiu pe această temă credibil din punct de vedere științific și descoperirea faptului ca pe planetă există cu 14% mai multe specii de arbori decât se estima anterior.

Studiul amintit a fost o colaborare internațională între aproape 150 de cercetători și organizații – ca RAINFOR, AfriTRON și ForestPlots.net (sub coordonarea Universității din Leeds) – și a fost publicat în ianuarie 2022, în revista științifică „Proceedings of the National Academy of Sciences”.

O întrebare simplă, cu un răspuns greu

În 1994, omul de știință Robert May estima că vom cunoaște răspunsul la întrebarea din titlu până în 2044. Suntem la jumătatea acestei perioade de timp și încă nu știm exact câte specii de arbori există pe Terra. De ce este atât de greu de aflat asta? Tocmai pentru că arborii sunt printe cele mai mari și mai răspândite organisme de pe planetă și nu îi putem număra pe toți: provocările logistice și financiare sunt uriașe, sunt prea multe zone geografice de analizat și ce faci cu pădurile tropicale dense și cu arborii din zone inaccesibile?

În vestul pădurii amazoniene, într-un hectar (100×100 m2) poți găsi și 300 de specii diferite de arbori – mult mai multe decât în toată Marea Britanie!

Arborii bătrâni mențin sănătatea pădurilor

copac-batran-in-padure

Diversitatea copacilor este vitală pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere și ne dă o mână de ajutor pe multe paliere. Arborii ne curăță apele, afectează clima, ne oferă lemn pentru construcții și sunt surse de mâncare pentru oameni și animale. Un studiu recent notează că arborii bătrâni (care reprezintă în jur de 1% din total) contribuie la rezistența pe termen lung a pădurilor din care fac parte și a adaptabilității acesteia. Aceștia trăiesc de 10 sau 20 de ori mai mult decât vârsta medie și nu pot fi înlocuiți prin plantarea altor copaci – trebuie protejați, pentru a le păstra și studia diversitatea genetică. Iar cei mai mari 1% dintre copaci rețin 50% din biomasa/dioxidul de carbon din lume.

Când europenii au ajuns în America de Nord prima dată, continentul era acoperit de una dintre cele mai mari păduri din lume. Experții spun că o veveriță ar fi putut traversa țara de la Oceanul Atlantic la Râul Mississippi fără a atinge pământul! În contemporaneitate, având în vedere faptul că studiile legate de arborii bătrâni sunt foarte puține (pentru că sunt rari și greu de identificat), o inițiativă privată din Statele Unite ne oferă șansa de a le păstra moștenirea genetică. Din 1996 încoace, pasionații practică înmulțirea prin butășire, ca metodă de clonare și de propagare naturală, protejând în „librării vii” ADN-ul celor mai bătrâni arbori din lume (în cadrul Champion Tree Project).

Care e valoarea financiară a unui copac bătrân? Experții din SUA spun că sunt importante volumul, înălțimea, calitatea unui arbore și cantitatea de lemn pe care îl produce. Dar și dacă face parte dintr-un habitat pentru specii pe cale de dispariție, dintr-un coridor pentru animale sălbatice, are scop recreațional sau valoare istorică.

Pământul are peste 73.300 de specii de arbori

Revenind la întrebarea titulară, a ști câte specii de arbori avem pe Terra și unde cresc speciile rare este esențial în procesul de a-i proteja pe ei, dioxidul de carbon pe care îl concentrează și flora și fauna pe care le ajută. Discuțiile politice și inițiativele de plantare a milioane de copaci nu pot compensa nicidecum distrugerea accelerată a pădurilor vechi de pe mapamond.

Studiul amintit a strâns laolaltă sute de mii de mostre și estimări numerice de la ecologiști. Și a concluzionat că în întreaga lume există în jur de 73.300 de specii de arbori, dintre care 9.000 nu au fost încă descoperite; acestea sunt specii rare, care cresc în areale (sub)tropicale, restrânse ca suprafață.

Împărțindu-i pe zone geografice, în America de Sud există peste 31.100 de specii de arbori (plus peste 3.900 încă nedescoperite, adică 40% din total), care reprezintă 43% din diversitatea arboricolă totală a Terrei. Din analiza cercetătorilor reiese faptul că multe dintre acestea sunt concentrate în zone aflate în pericol din cauza defrișărilor: unde pădurea amazoniană întâlnește Munții Anzi, în Peru, Columbia, Ecuador, Venezuela și Bolivia.

Pe locurile următoare din clasament se plasează Eurasia (peste 16.200 de specii, plus peste 2.100 încă nedescoperite), Africa (peste 11.800 de specii, plus peste 1.400 încă nedescoperite), America de Nord (peste 11.100 de specii, plus peste 2.400 încă nedescoperite) și Oceania (peste 8.200 de specii, plus peste 1.500 încă nedescoperite).

România are 60 de specii proprii de copaci și unele dintre cele mai mari păduri din Europa (inclusiv 400.000 de hectare de pădure virgină).