O amenajare peisagistică este un proces de proiectare și organizare a spațiilor verzi (curți, terase, grădini), care transformă respectivul spațiu într-unul util, relaxant și care te umple de energie. Un arhitect peisagist îți va construi proiectul respectând patru principii de bază (proporția, ordinea, unitatea și repetiția). Și, pe lângă alegerea plantelor potrivite și combinarea lor într-un stil unic, va trece prin destule etape tehnice, care vin la pachet cu termeni specifici, care par complicați și care pot fi greu de înțeles de către clienții finali.

De aceea, în articolul de astăzi ne-am propus să definim 30 de termeni care au legătură cu amenajările peisagistice, pe care n-ar strica să îi știi. Cu alte cuvinte, am realizat un mic DEX peisagistic, care te ajută să înțelegi mai clar ce se întâmplă în spațiul tău verde și să pui întrebările potrivite persoanei/echipei care îți proiectează grădina.

30 de termeni legați de amenajările peisagistice, pe care trebuie să-i știi:

1. Acoperiș verde/viu = un acoperiș care este parțial sau complet acoperit cu o membrană hidroizolatoare, acoperită de sol și de vegetație.

2. Aerarea solului = a face găuri în solul compactat, cu o furcă, sandale de aerare, un aerator mecanic/electric sau un motocultor, pentru a ajuta rădăcinile plantelor să capteze oxigenul și a permite apei și microorganismelor să ajungă mai ușor la rădăcinile plantelor.

3. Amendamentul solului = adăugarea de materie organică (compost, gunoi de grajd) sau anorganică (ghips, nisip, vermiculit, perlit, pietricele de râu, dolomită) pe sol, pentru a-i îmbunătăți fertilitatea, drenajul, capacitatea de retenție a apei sau de absorbție a nutrienților, umiditatea sau structura.

4. Anuală = o plantă al cărei ciclu de viață durează un an, indiferent de climatul în care crește.

5. Autoînsămânțare = termen folosit pentru a descrie plantele care se înmulțesc prin semințe pe care le scutură/împrăștie pe pământul din jurul lor. Aceste semințe germinează, dezvoltă rădăcini și cresc mari, devenind plante noi.

6. Bianuală = o plantă care își încheie ciclul de viață în 2 ani.

7. Compost = îngrășământ agricol natural, care rezultă în urma descompunerii lente a diferitelor materiale organice, resturi vegetale și animale. Compostul poate fi făcut de oricine, din frunze, crenguțe și resturi alimentare și este „aurul negru” al grădinarilor, grație beneficiilor pe care le aduce în orice spațiu verde.

8. Denumire botanică = numele dat unei plante, folosind terminologia inspirată de limba latină, care a fost dezvoltată de botanistul suedez Carl von Linné/Carolus Linnaeus (considerat părintele taxonomiei moderne), în 1753. Acest nomenclator binomial este sistemul științific de denumire a speciilor de plante și animale și se folosește pentru a elimina riscul de a confunda plantele între ele.

9. Efemeră = o plantă care răsare și dispare relativ rapid, adesea primăvara.

10. Foioase = arbuști sau arbori care rămân fără frunze toamna sau iarna. De exemplu, frasinul (Fraxinus), teiul (Tilia), stejarul (Quercus L.), mesteacănul (Betula pendula), plopul (Populus L.), lămâița (Philadelphus coronarius) sau hortensia de pădure (Hydrangea arborescens).

11. Germinare = creșterea inițială a unui răsad dintr-o sămânță.

12. Fertilizare foliară = aplicarea de îngrășământ lichid direct pe frunzele unei plante (și nu pe sol).

13. Fertilizare radiculară = presărarea de îngrășământ (granular, pudră sau sub formă de peleți) lângă tulpina plantelor, direct pe sol, fără a-l încorpora în acesta. Grădinarii întind – de obicei – o linie de îngrășământ la 10 cm distanță de tulpini, pe ambele părți ale unui rând de plante.

14. Materie organică = materiale non-sintetice (plante descompuse, gunoi de grajd, compost, frunze descompuse) care sunt folosite pentru a îmbunătăți fertilitatea, structura sau alte atribute ale solului.

15. Naturalizare = practica de a împrăștia semințe sau bulbi într-un spațiu verde, într-un mod care pare natural sau – în zona gazonului – în așa fel încât plantele să fie lăsate să se întindă fără limite.

16. Nume comun = numele folosit în anumite cercuri sau zone geografice, pentru a descrie o plantă. Există situații în care plante diferite pot avea același nume comun, de aceea peisagiștii apelează întotdeauna la denumirea botanică.

17. Perenă = plantă care are un ciclu de viață mai lung de doi ani; plantele perene pot muri în timpul iernii și reveni la viață în fiecare primăvară sau pot rămâne veșnic verzi. Exemple: cohoș negru (Actaea racemosa), vineriță (Ajuga „Princess Nadia”), ceapă decorativă/ornamentală (Allium senescens), barba popii (Aruncus „Fairy Hair”), șopârliță (Veronica longifolia), echinaceea (Echinacea purpurea), ruji galbene (Rudbeckia fulgida) sau heuchera (Heuchera L.).

18. Permacultură = o modalitate de proiectare și design, bazată pe imitarea relațiilor sustenabile care există în ecosistemele naturale, care poate fi implementată într-un spațiu verde, într-o gospodărie și în comunitate. Prin permacultură, poți obține o grădină armonioasă și eficientă, care pune preț pe resursele naturale, care implică mai puțin efort și care încurajează auto-suficiența, minimizând impactul asupra mediului înconjurător.

19. pH = scară care, în grădinărit, determină aciditatea sau alcalinitatea solului, compostului și apei. Cu cât valoarea pH-ului este mai mică, cu atât aciditatea este mai mare. Cu cât valoarea pH-ului este mai mare, cu atât alcalinitatea este mai mare. Un pH de 7 este considerat neutru, în cazul solului.

20. Plantă-accent= plantă care este folosită pentru a atrage atenția asupra unei anumite zone dintr-o grădină (o intrare, o zonă acvatică, o statuie, o grupare de plante). O plantă-accent contrastează puternic cu peisajul din jurul ei și cu alte elemente, devenind un punct central de atracție. De exemplu, bambusul sau un arțar japonez pot fi folosite cu succes pe post de plante-accent, într-o grădină japoneză; la fel, o magnolie ar putea atrage toate privirile dacă ar avea la bază plante cărora le priește umbra – crin roșu (Clivia miniata), crinul păcii (Spathiphyllum wallisii), hortensii (Hydrangea macrophylla) sau ghimbir albastru (Dichorisandra thyrsiflora).

21. Plante companion = gruparea anumitor plante într-o grădină, pe baza beneficiilor specifice pe care și le oferă reciproc (atragerea de polenizatori, îndepărtarea paraziților, suport pentru plantele urcătoare). Această practică este comună în agricultura ecologică și în permacultură. Exemple de plante companion: clematitele, lavanda și trandafirii sau fasolea urcătoare, castraveții și porumbul.

22. Rădăcini nude = astfel de rădăcini au plantele (de obicei, trandafirii), arbuștii și arborii care se scot din pământ și se vând fără ghivece sau substrat.

23. Rocărie = o zonă amenajată în mod artificial într-o grădină, care se bazează pe îmbinarea dintre pietre și plante specifice zonei alpine.

24. Scarificare = zgârierea, tăierea sau afectarea ușoară a suprafeței unei semințe, pentru a-i ușura germinarea. Scarificarea se face folosind o bucată de șmirghel sau supunând semințele unui șoc termic (prin introducerea acestora, timp de o secundă, într-un pahar cu apă clocotită, apoi depozitarea lor într-un pahar cu apă la temperatura camerei, timp de 24 de ore).

25. Stratificare = procesul de expunere a semințelor sau bulbilor la temperaturi scăzute, de obicei într-un congelator sau frigider, pentru a imita condițiile exterioare din timpul iernii și a asigura o germinare eficientă, în primăvară.

26. Supraînsămânțare = practică necesară în cazul peluzelor care sunt deteriorate în proporție de sub 40% (zone goale în gazon, iarbă deteriorată, peluză rărită); supraînsămânțarea presupune îndepărtarea resturilor vegetale de pe zonele afectate, completarea cu semințe noi, acoperirea lor cu 0,5-1 cm de nisip/substrat (pentru a le ajuta să germineze), fertilizarea solului și irigarea regulată (până la germinarea semințelor). Cele mai bune anotimpuri pentru supraînsămânțare sunt primăvara și începutul toamnei.

27. Tutori = suporți (în general din lemn) care se bagă în pământ lângă anumite plante, pentru a le ajuta să crească în poziție verticală.

28. Varietate = o versiune a unei plante, care reprezintă forma de adaptare a speciei într-o anumită zonă geografică. De exemplu, două din varietăţile de pin negru/austriac (Pinus nigra) se numesc Pinus nigra var. banatica (pin negru din zona Banatului) şi Pinus nigra var. austriaca (pin negru din Austria).

29. Veșnic verde = plante, arbuști și arbori care nu își pierd frunzele toamna/iarna, rămânând verzi tot timpul anului. Exemple: azalee/rododendron (Rhododendron spp.), salbă japoneză (Euonimus japonicus), pachisandră (Pachysandra „Green Carpet”), saschiu (Vinca major L.), bambus auriu (Phyllostachys aurea), laur englezesc (Prunus laurocerasus Rotundifolia), yucca (Yucca filamentosa L.), leandru (Nerium oleander), pin (Pinus sylvestris „Burghfield”), ienupăr (Juniperus „Willtonii”/„Prince of Wales”,  J. squamata „Blue Star”/„Blue Swede”, J. procumbens „Nana”), tisă (Taxus media „Densiformis”/„Hilli”), chiparos (Chamaecyparis pisifera „Sungold”), cedru japonez (Cryptomeria japonica), molid conic (Picea pungens „Glauca Conica”), merișor/cimișir (Buxus sempervirens), dracilă (Berberis thunbergii „Admiration”/„Orange Ice”).

30. Xeriscaping = procesul de amenajare a unui spațiu verde folosind plante rezistente la secetă, pentru conservarea apei.

Noul an a început, deci acum e momentul perfect pentru a scrie un articol de blog despre tendințele legate de amenajarea grădinilor, plantele alese, stilurile peisagistice și de design care vor influența felul în care amenajăm spațiile exterioare, în 2023.

Cum vor arăta grădinile noastre în noul an? La fel ca plantele, tendințele legate de amenajarea grădinilor se dezvoltă greu și, odată apărute, nu scapi așa ușor de ele! De aceea, experții în domeniu spun că trend-urile peisagistice din 2023 (influențate de societatea și cultura contemporane) se vor împleti cu cele perene din domeniu. Iar rezultatul va fi că grădinile vor deveni un adevărat sanctuar sustenabil, din care poți culege buchete cu flori colorate, pentru a-ți decora casa, în care te poți conecta cu natura sau te poți simți ca într-o vacanță pe meleaguri mediteraneene ori marocane.

Pandemia a influențat amenajările spațiilor verzi

În contextul pandemiei COVID-19, al schimbărilor climatice și al nesiguranței apropo de viitor, în 2022 foarte multe persoane și-au (re)amenajat spațiile verzi. Lumea s-a orientat spre permacultură (grădini sustenabile, care combină florile și legumele, elimină pesticidele chimice din peisaj și se axează pe crearea de ecosisteme cât mai naturale), grădini mici (de balcon) sau ușor de întreținut (pline de plante veșnic verzi) și spații care dau gazonul infinit pe zone de relaxare și pergole.

În timpul pandemiei, majoritatea dintre noi am stat mai mult timp acasă și ne-am dorit grădini mai confortabile. În 2023, lumea își maximează și își personalizează spațiile exterioare. Această personalizare a spațiului verde nu se referă neapărat la atribute de design la modă, ci la crearea unei grădini care ne oferă o conexiune multiplă – cu natura și mediul înconjurător (un loc plin de plante, insecte și păsări), cu familia și prietenii (un spațiu frumos și funcțional, pentru petrecerea timpului liber), cu noi înșine (un sanctuar pentru relaxare totală).

6 tendințe în domeniul amenajărilor peisagistice, în 2023:

1. GRĂDINI SANCTUAR. Ne înconjurăm de plante pentru valoarea lor terapeutică și starea de bine pe care ne-o conferă. Sănătatea psihică și fizică sunt la cote maxime în aer liber, iar termenul aflat pe buzele tuturor este „biofilia” (instinctul înnăscut a oamenilor de a fi atrași și de a interacționa cu natura, plantele și animalele). De aceea, în 2023, grădinile devin spații sanctuar, mici raiuri personale, în care ne distrăm alături de cei dragi, lucrăm pe laptop, citim o carte, ne cultivăm propriile legume, ne odihnim, medităm și ne relaxăm. Indiferent de mărimea spațiului tău verde, important este să știi ce vrei să faci în el, pentru a-l putea amenaja corespunzător.

Pentru o grădină cu efect calmant, încorporează o sursă de apă, o paletă de culori odihnitoare și zone protejate (în care te poți retrage); în acest caz, importante sunt formele și texturile, nu culorile, deci alege multe plante verzi (verdele e o culoare extrem de relaxantă), cu frunze tactice și impresionante. Dacă vrei o grădină în care să te conectezi cu lumea naturală, optează pentru un design naturalistic (foto), în care incluzi multe plante locale, care atrag insecte polenizatoare și păsări, sprijinind biodiversitatea. La final, vei obține o estetică ușor sălbatică, nefinisată perfect, dar de efect.

Dacă vrei o grădină în care să te izolezi de lumea largă (și de vecini), folosește ecrane decorative (din metal, cu modele botanice, de exemplu), arbori impunători, garduri vii dese și înalte, ghivece care atârnă, pergole și jardiniere cu suport pentru plantele agățătoare. Dacă dispui de spațiu limitat și vrei o sursă rapidă de purificare a aerului, creează-ți o grădină verticală, în care rădăcinile plantelor sunt ancorate într-o structură atașată de un perete. Dacă vrei o grădină care să te înveselească, umple-o de combinații de colori vii, ca atunci când pășești în ea să te simți ca atunci când deschideai – în copilărie – o cutie nouă de creioane colorate! Aceleași combinații de culori trebuie repetate în mai multe zone din grădină (pentru coeziune) și nu uita că și ghivecele, jardinierele și mobilierul pot constitui pete de culoare.

2. GRĂDINI SUSTENABILE. Natura este la putere și în 2023, prin urmare amenajările peisagistice vor folosi materiale sustenabile și reciclate (cât mai puțin plastic și cât mai mult cauciuc, lemn și carton), îngrășământ organic și vor reduce insecticidele. Peisagiștii pot profita de anotimpurile mai lungi și vor alege plante care s-au adoptat la noile temperaturi.  În același spirit organic, grădinile vor include plante ușor de îngrijit, zone cu legume (în paturi supraînălțate sau jardiniere mai mari), trifoi și dale înierbate (în locul gazonului, pavajului și a teraselor care acoperă complet solul).

Plantele rezistente la secetă (cele cu frunze gri-verzi) vor fi omniprezente: salvie rusească (Perovskia atriplicifolia), rozmarin (Salvia rosmarinus), lemnul Maicii Domnului (Santolina chamaecyparissus L.), verbenă/urzicuță (Verbena spp.), dumbăț (Teucrium chamaedrys), mirt (Myrtus communis),  hebe (Hebe pinguifolia „Sutherlandii”), tritoma (Kniphofia „Rocket’s Red Glare”/„Red Hot Poker”), crin australian/planta cangur (Anigozanthos spp.), coroana lui Hristos (Euphorbia milii), măciuca ciobanului (Echinops bannaticus Blue Globe), heuchera (Heuchera spp.), palmier chinezesc (Trachycarpus fortunei), ierburi decorative/ornamentale (Pennisetum spp., Panicum virgatum, Stipa tenuissima „Pony Tails”).

3. MATERIALE NATURALE, FORME ORGANICE ȘI TERACOTĂ. După stresul ultimilor 3 ani, culorile anului 2023 sunt puternice (amintind de bijuterii), materialele sunt naturale, iar formele sunt organice. Deci în tendințe se regăsesc florile roșii, portocalii și ghivecele din teracotă (care amintesc de Maroc și simbolizează viitorul optimist), pietrele cu texturi diferite, lemnul și mobilierul de grădină cu forme rotunjite. Pe jos vom vedea mai des pietriș și mulci (în loc de pavaje și beton), dar și plăci ceramice cu modele.

4. GRĂDINI CA O VACANȚĂ. A patra tendință a anului 2023 sunt grădinile în care te simți ca într-o vacanță exotică sau mediteraneeană, cu o zonă de grătar elaborată, un cuptor de pizza în aer liber, un element acvatic (piscină, iaz, etc.), garduri din piatră, plante tropicale/cu frunze texturate și ierburi care dansează vals în bătaia vântului. Inspirația principală vor fi grădinile clasice din Grecia, cu statuete, arcade, garduri vii formale, pietriș, ghivece în formă de urne, mult alb și albastru (dar și culori accent).

Plante recomandate: rozmarin, oregano (Origanum vulgare), busuioc (Ocimum basilicum), crin albastru/african (Agapanthus spp.), suculente, buxus/cimișor (Buxus sempervirens), trandafiri albi, violeta de Alpi (Cyclamen spp.), ficus (Ficus umbellata), floare de hârtie (Bougainvillea spp.), urechea elefantului (Colocasia esculenta „Waikiki”), măslin (Olea europaea), chiparos (Cupressus sempervirens L.), rodiu (Punica granatum).

5. CULTIVAREA PROPRIILOR BUCHETE. Din ce în ce mai multe persoane își doresc să își umple casa de buchete cu flori colorate, tăiate din propria curte. Orice plantă dintr-o grădină poate fi aranjată într-o vază, iar spațiile verzi în stil cottage vor fi extrem de populare, anul acesta (fiind și ele tot un exemplu de grădini sanctuar, organice și naturale). De aceea, spațiile verzi pot fi umplute cu ruji galbene (Rudbeckia spp.), mărărițe (Cosmos bipinnatus), ceapă ornamentală (Allium spp.), garoafe (Dianthus spp.) și coada șoricelului (Achillea millefolium).

6. SUFRAGERIA DIN GRĂDINĂ. Ultima tendință a acestui an este mutarea sufrageriei proprii în exterior, în grădină. Pentru asta, ai nevoie de mobilier elegant, din materiale durabile, modular și versatil, dar și de covoare și perne în nuanțe neutre – care să contrasteze frumos cu verdeața din jur. O piesă de artă bine aleasă, care s-ar încadra perfect în orice sufragerie, poate fi și ea încorporată în peisaj și luminată corespunzător, pentru a deveni un punct de interes și ziua, și noaptea.

A menține interesul în grădina ta și în anotimpul înghețat este extrem de important, mai ales dacă locuiești într-o zonă a țării în care ninge regulat. Oricâtă zăpadă s-ar strânge în curtea ta, dacă ai elemente de interes bine puse pe poziții, peisajul va rămâne captivant. Dar o grădină frumoasă și în anotimpul rece nu înseamnă doar o aglomerare de conifere veșnic verzi și plante de exterior rezistente iarna.

De aceea, în acest articol îți dezvăluim ce plante, ornamente și elemente structurale și de design poți strânge laolaltă, în spațiul tău verde, pentru a-l menține viu și interesant și la temperaturi sub 0^o C.

7 elemente de interes pentru orice grădină, iarna:

1. PLANTELE CARE FAC FLORI ȘI IARNA. Include în grădina ta plante care înfloresc și în anotimpul înghețat, ca: nucul vrăjitoarelor (Hamamelis virginiana), camelia (Camellia sasanqua „Jean May”, C. japonica), spânzul (Helleborus x hybridus, H. foetidus), arbustul de hârtie (Edgeworthia chrysantha), iasomia de iarnă (Jasminum nudiflorum), mahonia (Berberis bealei), arbustul zânei (Chimonanthus praecox), călinul (Viburnum tinus), stânjenelul (Iris reticulata), anemona de iarnă (Eranthis hyemalis). Acestea vin la pachet cu frunze veșnic verzi, flori colorate (și parfumate) și oferă un fundal perfect pentru toate celelalte plante de interes, în anotimpul rece.

2. IERBURILE ORNAMENTALE. Atrăgătoare, ușor de cultivat și de îngrijit, ierburile ornamentale sunt puncte de interes valoroase în grădina ta, iarna. Adaugă un plus de mișcare în spațiul înghețat, dar și textură și culoare, oferind un contrast interesant cu plantele veșnic verzi, zăpada albă și fructele roșii ale arbuștilor. În plus, pot adăposti, hrăni și ajuta păsările să-și construiască primăvara cuiburi – deci le atrag cu succes. Alege ierburi decorative colorate: ovăzul marin (Chasmanthium latifolium), păiușul (Deschampsia cespitosa), iarba de prerie (Sporobolus heterolepis), rogozul (Carex buchananii „Red Rooster”, C. testacea), iarba de Texas (Muhlenbergia capillaris), meiul decorativ (Panicum virgatum). Sau ierburi ornamentale care își protejează semințele în capsule interesante vizual: splinuța (Solidago spp.), indigoul sălbatic (Baptisia australis), pălăria Soarelui (Echinacea purpurea), bama (Abelmoschus esculentus), ceara albinei (Asclepias syriaca), clematita (Clematis albicoma), iarba maimuței (Liriope muscari).

3. ARBORI CU O SCOARȚĂ INTERESANTĂ ȘI ARBUȘTI CARE AU CRENGI NEOBIȘNUITE/COLORATE. Există numeroși arbuști și arbori care pot adăuga culoare și textură în grădina ta, în anotimpul rece, grație formei crengilor și a culorii și texturii scoarței. Exemple de astfel de arbori: arțarul cu trunchi de hârtie (Acer griseum), arțarul japonez (Acer palmatum), mesteacănul negru sau alb (Betula nigra „Heritage”, papyrifera „Renci”), prunul decorativ (Prunus serrula), stevartia japoneză (Stewartia pseudocamellia), eucaliptul de zăpadă (Eucalyptus pauciflora), alunul creț (Corylus avellana „Contorta”), arborele de fier (Parrotia persica), hipericum (Hypericum kalmianum). Grupează câțiva astfel de arbori – pentru a crea un punct de interes – și adaugă arbuști, ca hortensia (Hydrangea quercifolia), liliacul indian (Lagerstroemia indica), salcia (Salix alba) sau cornul (Cornus alba „Bud’s Yellow”, C. stolonifera, C. sericea „Baileyi”/„Cardinal”/„Flaviramea”, C. sanguinea „Midwinter Fire”).

4. PĂSĂRILE (ȘI NU NUMAI). Atrage păsări și/sau veverițe în grădina ta și oferă-le un habitat în care găsesc hrană și liniște, pentru a le ajuta să treacă mai ușor peste sezonul rece. Bonus: le poți observa alături de cei mici, în timpul liber. Pentru asta, include în grădina ta un hrănitor cu diverse semințe.

5. PLANTELE CU FRUCTE. Apropo de păsări, soluția cea mai simplă este includerea în grădină a unor plante cu fructe, care să le atragă: ilexul (Ilex aquifolium, verticillata), mărul japonez (Malus floribunda), scorușul negru (Aronia melanocarpa), păducelul (Crataegus viridis „Winter King”), dracila (Berberis thunbergii), calicarpa (Callicarpa dichotoma), călinul (Viburnum dilatatum), cornul (Cornus kousa), bambusul sfânt (Nandina domestica), hurmuzul alb (Symphoricarpos albus), laurul japonez (Aucuba japonica), scorușul de munte (Sorbusaucuparia). Aceste plante au fructe roșii, galbene sau portocalii și constituie puncte de interes vizual și pentru tine, mai ales dacă sunt plantate într-o zonă din grădină în care sunt evidențiate.

6. PLANTELE VEȘNIC VERZI. Coniferele și arbuștii ornamentali veșnic verzi sunt cel mai bun prieten al peisagistului, iarna: adaugă structură, textură și diverse nuanțe de verde în grădină, oferind adăpost păsărilor menționate anterior. Exemple: pinul (Pinus sylvestris „Burghfield”, Pinus mugo „Uncinata”/„Mughus”), ienupărul (Juniperus „Willtonii”/„Prince of Wales”, J. squamata „Blue Star”/„Blue Swede”, J. procumbens „Nana”, J. horizontalis „Andorra Compact”, J. communis „Repanda”, J. conferta „Schlager”), tisa (Taxus baccata „Fastigiata”, T. media „Densiformis”/„Hilli”), chiparosul (Chamaecyparis pisifera „Sungold”), pinul umbrelă (Sciadopitys verticillata), cedrul japonez (Cryptomeria japonica), molidul conic (Picea pungens „Glauca Conica”), magnolia (Magnolia grandiflora, M. virginiana), laurul englezesc (Prunus laurocerasus „Otto Luyken”), merișorul/cimișirul (Buxus sempervirens), dracila (Berberis thunbergii „Admiration”/„Orange Ice”), călinul (Viburnum x rhytidophylloides).

7. UN SPAȚIU DE ODIHNĂ/UN ELEMENT DECORATIV. Sigur nu te-ai fi gândit că o bancă, un loc în care te poți așeza și admira grădina – sau pe care se pot odihni păsările – este unul dintre elementele incluse în acest top. Dar o sculptură, un ghiveci neobișnuit, o arcadă, un felinar sau clopoțeii de vânt sunt necesare, pentru a atrage și a centra atenția.