„Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză e o floare”, spunea Albert Camus. Avea – evident – dreptate. Numeroase plante fac spectacol în septembrie-noiembrie, când frunzele le devin galbene, portocalii, roșcate sau maronii, înainte de a cădea. De aceea, pentru unii, toamna este cel mai incredibil anotimp, marcat de ieșiri la munte (și pădure), plimbări în parc (pentru poze instagramabile, în stratul gros de frunze ruginii) sau lenevit în propria grădină – unde, dacă ai un copil și/sau un cățel, orice sesiune de joacă printre frunze este o opțiune de nota 10!

Dar, odată căzute, frunzele de toamnă îți pot da bătăi de cap, în cazul în care ai grădina plină de arbori, arbuști foioși și plante cățărătoare și vrei să-ți păstrezi gazonul și aleile curate. Așa că nu rata acest articol despre cele 3 metode de a scăpa de frunzele de toamnă, reducând cât mai mult impactul asupra mediului înconjurător și eliminând arderea lor din peisaj!

De ce cad frunzele, toamna?

Căderea frunzelor în acest anotimp are legătură cu fotosinteza. Frunzele au culoarea verde în primăvară-vară pentru că produc constant clorofilă, care le saturează celulele. Așa cum am învățat la biologie, în clasa a V-a, aceasta este componenta-cheie care le permite arborilor să transforme razele solare în glucoza care îi hrănește.

Dar clorofila nu este singurul compus din frunze: acestea mai conțin carotenoide (pigmenți, ca beta-carotenul, care absoarbe lumina solară verde și albastră și o reflectă pe cea galbenă și roșie) și antocianine (pigmenți care le fac ruginii și a căror producție crește masiv toamna, pentru a proteja frunzele). Pe măsură ce zilele se scurtează, producția de clorofilă scade spre zero, iar frunzele își modifică nuanțele, în funcție de acești compuși organici.

Pentru a se proteja de temperaturile din iarnă, plantele perene (cum sunt și arborii) își pierd frunzele – care ar îngheța, în caz contrar. Aceste plante își închid treptat vasele conductoare, cu un strat de celule formate la baza codițelor frunzelor; asta determină moartea frunzei și căderea ei. Și, cum natura se pricepe de minune la reciclare, odată căzute pe sol, frunzele se descompun și se transformă în humus, care absoarbe roua și ploaia. Acest „burete” organic devine o sursă continuă de apăș și nutrienți pentru plante și arbori, dându-le un plus de sănătate pentru primăvara următoare.

De aceea, frunzișul de toamnă poate fi lăsat să se acumuleze (într-un strat de până la 10 cm) sub copaci, tufişuri, arbuşti şi pe straturile de flori sau legume. Introduse cu grijă în sol (cu ajutorul unei săpăligi) şi acoperite cu puţin pământ (pentru a nu fi suflate de vânt), se vor descompune și îți vor îngrăşa gratuit grădina.

Ce poți să faci cu frunzele de toamnă, căzute în grădina ta

Dacă ai o curte cu peluză (apropo, ai citit articolul nostru de blog despre avantajele, întreținerea și costul gazonului?) și vrei să o păstrezi curată, trebuie să elimini frunzele îngălbenite și căzute (lăsate acolo, vor crea pete maro pe gazon). Lăsat pe alei, frunzișul umed va forma un covor maroniu alunecos și periculos.

Primul pas este să le strângi cu o suflantă de frunze (cu/fără funcție de aspirare; este cea mai rapidă și eficientă metodă, dar îți poate deranja vecinii) sau cu o greblă (variantă mai migăloasă, dar silențioasă și relaxantă, dacă îți place să te relaxezi făcând lucru manual, în aer liber).

Al doilea pas constă într-una dintre următoarele 3 soluții de a elimina din peisaj frunzele de toamnă căzute:

1. Strânge-le în pungi. Dacă locuiești într-un oraș civilizat, în care municipalitatea colectează selectiv gunoiul și are inițiative eco-friendly, ai noroc! Adună-le pe o folie de plastic, varsă-le în saci biodegradabili sau din hârtie și bagă-i în coșul de gunoi menajer. Dacă stai lângă pădure, poți duce sacii cu frunze acolo, pentru a le împrăștia în natură.
2. Transformă-le în mulci. Dacă ai peluză în curte, sigur ai și o soluție automatizată de tuns gazonul (ca robotul iMOW, pentru care Natural Design oferă servicii de montaj, programare și mentenanță). Poți folosi mașina de tuns gazonul pentru a mărunți frunzele strânse din iarbă, după ce ai instalat pe ea de un kit de mărunțire a vegetației. Mulcirea e 100% benefică calității și culorii peluzei tale: resturile vegetale mărunțite sunt descompuse mai ușor de râme și de microorganisme, care le transformă în materie organică care va fertiliza gazonul în iarna ce vine. Întinde această materie organică și în jurul trunchiurilor arborilor sau al tulpinii plantelor exotice, pentru a proteja rădăcinile de temperaturile scăzute. Sau pune-l între legumele, florile și bulbii din grădină. Și gazonul tăiat poate fi transformat în mulci. Această metodă de „grass-cycling” te ajută să obții îngrășământ natural (așa adaugi în sol fosfor, azot și potasiu), hidratează peluza (iarba e 80% apă) și te ajută să scapi de buruieni fără pesticide (mulciul creează o barieră împotriva semințelor).
3. Transformă-le în compost. Înainte de a face compost din ele, frunzele ar trebui mărunțite (prin aceeași metodă descrisă mai sus), pentru a nu se stratifica și a fi mai ușor de manevrat/întors. O ladă de compost constă într-un amestec echilibrat de materie organică udă și uscată (resturi organice din curte și bucătărie), care se va transforma – în timp – în pământ nutritiv. Procesul durează, dar te ajută să scapi de toate resturile alimentare (cu excepția citricelor, a cărnii și peștelui, a lactatelor și grăsimilor) și să produci substrat de nota 10 pentru primăvară. Include în mormanul tău de compost următoarele straturi: frunze uscate și tocate de arțar, mesteacăn, fag, frasin, cireș, nuc (și evită-le pe cele de magnolie și de stejar); apă; bălegar, resturi de legume, coji de ouă, zaț de cafea, resturi de gazon sau frunze verzi; un nou strat de frunze uscate… și tot așa. O dată/săptămână, întoarce compostul cu o lopată (pentru a-l oxigena și a accelera descompunerea) și udă-l, dacă se usucă prea mult.

Toamna este momentul în care numeroși arbuști, foioase și plante cățărătoare adoptă în mod natural o paletă de culori ruginii, cu accente de galben, portocaliu și roșu intens – datorate frunzelor, fructelor și nu numai. Deci este anotimpul perfect pentru a admira frunzișul autumnal în schimbare, din propria grădină!

Dacă îți dorești un spațiu verde ofertant și în lunile septembrie-noiembrie, echipa noastră de peisagiști te ajută cu un clasament cu 10 plante care au culori intense toamna, perfecte pentru grădina ta:

1. CĂLINUL. Viburnum este un gen cu 150 de specii de arbuști veșnic verzi sau foioși, care se remarcă prin florile frumoase, fructele colorate și frunzele atrăgătoare. Alege Viburnum opulus sau Viburnum x pragense (foto 1) – aceste varietăți produc vara fructe roșii (în cazul opulus), care toamna devin albastre (și apoi negre) (în cazul V. x pragense), iar frunzele fie capătă tonuri cărămizii (V. opulus), fie rămân verzi (V. x pragense). Călinul este atractiv și versatil, tolerează soarele, dar are nevoie parțial și de umbră, pentru dezvoltare optimă.

2. HORTENSIA. Acest arbust este cunoscut pentru inflorescențele lui conice, care pot atinge 30 cm lungime și care își schimbă culoarea, pe măsură ce se maturizează. Alege, pentru grădina ta, Hydrangea quercifolia „Snowflake”: toamna, frunzele capătă o culoare vișinie intensă (dacă arbustul e plantat într-un loc luminos, cu puțină umbră după-amiaza). O astfel de hortensie poate deveni cu ușurință un punct de atracție în spațiul tău verde, alături de alți arbuști sau plante perene.

3. ARBORELE DE STAFIDE/AFINUL CANADIAN/MERIȘORUL DE MIERE. Acest arbore/arbust dens are frunze ovale, care capătă nuanțe intense, galbene și roșu-portocalii, toamna. Amelanchier canadensis atrage păsările cu fructele lui comestibile (care – bonus! – pot fi transformate în dulceață). Deoarece este compact, afinul canadian se potrivește perfect în orice grădină mică. Poate fi plantat în jurul apei, în plin soare și poate controla eroziunea solului.

4. ARBORELE LUI IUDA. Cercis siliquastrum (foto 4) este celebru pentru florile lui spectaculoase (rozalii și comestibile), dar l-am inclus în acest top datorită frunzelor sale verzi, în formă de inimioară, care devin galbene în fiecare toamnă. Inflorescențele se transformă și ele în păstăi roșu-violet, super decorative. Plantează arborele lui Iuda în zone cu soare plin (pentru a-l ajuta să producă o mulțime de flori) și/sau umbră parțială (dacă locuiești într-o zonă a țării cu veri caniculare).

5. BÂRCOCII TÂRÂTORI. Cotoneaster horizontalis (foto 5) este o plantă târâtoare care aduce un aport peisagistic masiv în orice grădină în care este amplasată. Cu fructele ei tomnatice roșii, se întinde pe sol, pietre, clădiri sau garduri, reduce eroziunea solului, crește lent și are ramurile pline de frunzulițe lucioase, care devin portocalii și roșii, din septembrie încolo.

6. CORNUL. Cornus alba (foto 6) face spectacol și înainte să-și piardă frunzele, și după aceea, în anotimpul rece: toamna, numeroasele ramuri ale arbustului devin roșii (iar unele varietăți au frunze galbene sau mov) și atrag toate privire, în orice grădină. Planta crește rapid și este ușor de îngrijit, aratând extraordinar pe post de gard viu.

7. VIȚA CANADIANĂ. Parthenocissus quinquefolia (foto 7) și Parthenocissus tricuspidata sunt plante cățărătoare viguroase, cu o creștere rapidă, care pot decora cu succes un zid nordic, într-o grădină de mici dimensiuni. Cele două specii au frunze palmate (respectiv trilobate), care își schimbă culoarea de-a lungul întregului an, iar toamna devin extrem de roșii (dacă se află în soare plin). Această plantă cățărătoare este rezistentă la secetă și e una dintre primele care își schimbă culoarea frunzelor, în acest anotimp. Frunzișul ascunde bine fructele negre-albăstrui, care atrag constant păsările.

8. ARBORELE DE GUMĂ. Liquidambar styraciflua (foto 8) este un arbore foios magnific, cu un frunziș care cade toamna târziu, după ce a devenit – din verde închis – portocaliu, roșu și purpuriu. Fructele în formă de bile țepoase (de 2,5 cm diametru) rămân pe ramuri în anotimpul rece, de aceea arborele de gumă este excelent pe post de plantă specimen (care este cultivată pentru a fi admirată în spațiu deschis, într-un loc vizibil și central din grădină). Arborele iubește soarele și pământul umed, dar se adaptează într-o varietate de soluri (cu excepția celor alcaline).

9. ARȚARUL NORVEGIAN. Acer platanoides „Crimson King” (foto 9), penultimul exemplu din clasamentul nostru, face spectacol toamna, grație coroanei rotunde și frunzișului său galben, portocaliu și roșcat. Acești arțari cresc rapid și pot trăi și 200 de ani. Plantează unul în propria grădină, în plin soare, pentru impactul vizual și umbra oferite.

10. SALBA CU FRUNZE ÎNARIPATE. Euonymus alatus (foto 10) are o culoare autumnală intensă, grație frunzelor roșii și fructelor ornamentale. Acestea din urmă sunt capsule care crapă și scot la iveală semințele portocalii, care rămân în pom până iarna. Salba atrage păsările, crește cel mai bine în soare și arată extraordinar dacă e plantată în fața unor arbori/arbuști veșnic verzi.

Pe lângă această listă de arbuști, foioase și plante cățărătoare care au culori vibrante în septembrie-noiembrie, poți include în grădina ta și plante care înfloresc toamna și care te ajută să ai un spațiu intens colorat:

• mărul ornamental (Malus„Evereste”) are fructe cu nuanțe roșiatice, în formă de mere miniaturale, care complementează la fix frunzele portocaliu-galbene, deci arată minunat toamna;
• narcisa de iarnă (Sternbergia lutea) este o bulboasă perenă care înflorește la începutul toamnei și are flori galbene și frunze verde închis;
• brândușele de toamnă (Colchicum „Waterlily”) înfloresc în septembrie și octombrie și adaugă o pată de culoare liliachie în orice grădină (interesant e faptul că această plantă perenă nu produce frunze decât primăvara);
• crinul de Guernsey (Nerine bowdenii) este tot o bulboasă perenă, care poate crește afară, în zone însorite, protejată de zidurile casei; toamna produce, timp de 4-6 săptămâni, floricele roz, în formă de trompete;
• ochiul boului pitic (Aster sau Symphyotrichum) înflorește la finalul verii și începutul toamnei și are diverse culori, în funcție de specie – alb, bleu, mov, lila, roz, fucsia.