Tu unde vrei să mergi, în următorul city break? Poate îți face cu ochiul Amsterdam (cu străzile lui doldora de biciclete) sau Valencia (care a transformat albia unui râu într-un parc urban de 1,82 km²), orașe unde simți că te-ai putea muta oricând, fără a duce dorul străzilor românești prăfuite și aglomerate. Dar care este orașul european cu cele mai multe spații verzi?

La această întrebare a încercat să răspundă, la finalul anului trecut, un studiu realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Cercetarea a fost axată pe 1.000 de orașe europene cu peste 100.000 de locuitori, din 31 de țări (inclusiv România). Vezi mai jos cine conduce clasamentul și ce oraș autohton stă cel mai bine în top!

Codașele Europei, la capitolul spații verzi

În ultimii ani, arhitecții, activiștii și comunitățile din întreaga lume se luptă pentru a integra cât mai multă verdeață în zonele urbane. De la grădinile comunitare (din Los Angeles sau Oradea), la Wuhan – primul „oraș-burete” din China (care are trotuare permeabile, iazuri artificiale și grădini menite să capteze apa, în timpul inundațiilor devastatoare), inițiativele care înverzesc orașele ne ajută să trăim mai bine și mai mult. În absența naturii integrate în spațiul și infrastructura urbane, avem de suferit și noi, și mediul înconjurător.

O dovedește studiul ISGlobal, care poate fi accesat aici și care notează că în Europa s-ar putea evita cele 43.000 de decese/an provocate de lipsa spațiului verde urban, dacă s-ar urma sfaturile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În urma cercetării, s-a descoperit că peste 60% dintre orășeni nu au acces la spațiul verde minim recomandat de OMS: cel puțin 0,5 hectare, la 300 m de fiecare casă.

Mortalitatea cea mai ridicată din Europa (pe fondul lipsei accesului la spații verzi) se înregistrează în: Trieste, Torino (Italia), Blackpool (Marea Britanie), Gijon (Spania) și Bruxelles (Belgia). Primele 10 poziții sunt completate cu locuri care atrag turiștii ca un magnet, cum ar fi Lyon (Franța) și Copenhaga (Danemarca). Aceasta din urmă stă pe un trist loc 2 în topul capitalelor Europei cu prea puține spații verzi, după Bruxelles și înainte de Paris (Franța).

Top 5 cele mai verzi orașe europene

Pe de altă parte, primele 5 cele mai verzi orașe europene sunt: Elche, Telde (Spania), Guimarães (Portugalia), Perugia (Italia) și Cartegena (Spania). În top 10 se plasează – în mod surprinzător – și fostele orașe miniere Wałbrzych (Polonia) și Rotherham (Marea Britanie). Cel mai verde oraș din țara noastră este Tulcea, urmat de Bistrița, Botoșani, Piatra Neamț și Suceava. Capitala se plaseză pe un rușinos loc 34 (din totalul de 35 de orașe românești analizate), înainte de Arad, care stă cel mai prost.

Pentru a oferi locuitorilor săi un spațiu verde util (parcuri, arbori și aranjamente florale stradale, grădini botanice, grădini comunitare, etc.), cele 0,5 hectare recomandate de OMS trebuie să fie nu doar prezente într-un oraș, ci și repartizate în mod egal în cartiere, pentru a oferi tuturor acces la ele. Orașele europene au probleme mari, la acest capitol: persoanele înstărite stau în zone rezidențiale înverzite (așa-numita „gentrificare verde”), în timp ce populația săracă trebuie să schimbe câteva mijloace de transport pentru a ajunge la un parc. Iar orașele cu o istorie lungă în spate au centre extrem de dens populate, lipsite de verdeață.

Avantajele oricărui oraș verde

Concluzia este că orice oraș supraaglomerat de mașini și sufocat de pietoni are numai de câștigat în urma biodiversității: temperaturi mai scăzute vara, un aer mai curat și mai puțin poluat, zgomot redus, un plus de sănătate și oportunități de relaxare pentru locuitorii citadini. În plus, timpul petrecut în natură ne poate îmbunătăți performanța cognitivă, conform unui studiu realizat de Universitatea din Michigan, în 2008. Avantajele „băilor de pădure” au fost studiate în 2009, în 24 de păduri din Japonia, în care subiecții au avut un ritm cardiac și un nivel al cortizolului (hormonul stresului) mai mic.

O analiză din 2013 concluziona că, prin contactul cu natura, ne simțim conectați social și devenim mai sănătoși fizic și psihic. Iar în 2019, cercetători din Europa și SUA au concluzionat că doza ideală de aer liber pentru o stare de bine este de minimum 2 ore/săptămână, petrecute în parcuri, pe plajă, la pădure sau în propria grădină). Aceste 120 de minute au același efect benefic ca 2 ore de sport/săptămână!